In dimineața zilei de 28 iunie 1914, al 12-lea Tur al Frantei incepea in Paris. Participantii nu stiau ca la 1836 kilometri distanta, in orasul bosniac Sarajevo, mostenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar tocmai fusese asasinat, ducand la inceputul Primului Razboi Mondial. Cursa din ziua respectiva, ca o mare parte a vietii de zi cu zi din Europa in acea calda dimineata de vara, a mers continuat in mod normal.
De-a lungul Turului Frantei, biciclistii nu stiau ca evenimentele din capitalele Europei vor duce in curand un continent intreg si in cele din urma o mare parte a lumii catre cel mai groaznic razboiul cunoscut pana la momentul respectiv. Turul s-a incheiat la Paris, la 6 iulie. Mai putin de o luna mai tarziu, Germania a invadat Belgia si a declarat razboi Frantei. Acesta avea sa fie ultimul Tur al Frantei pentru urmatorii cinci ani.
Milioane de oameni aveau sa moara in transee, in cel ce a fost cunoscut de contemporani ca Marele Razboi, iar printre victime s-au numarat 15 ciclisti care au concurat in 1914 la Tour de France. Mai mult decat atat, trei barbati care au castigat anterior tricoul galben – Lucien Petit-Breton, François Faber si Octave Lapize – nu s-au mai intoars acasa din transee.
Prima victima de origine britanica a razboiului a fost ciclistul adolescent John Parr, care a fost ucis la 21 august 1914, la doar cateva zile dupa ce britanicii au ajuns in Franta
In timp ce amintirea Primului Razboi Mondial este astazi strans legata de lupta din transee de-a lungul frontului de vest, la debutul sau armatele combatante au apelat pentru mobilitate la diverse mijloace de transport, printre care si bicicleta – care a fost folosita pe tot parcursul razboiului de cei care mergeau in recunoastere si de mesageri.
Utilizarea bicicletei in razboi, dateaza de fapt de la razboiul franco-prusac (1870-1871), cand francezii au fost primii care duceau trupele catre campul de lupta pe biciclete. Britanicii au experimentat si ei utilizarea bicicletei in armata in timpul razboiului din Africa de Sud (1899-1902).
In timpul Primului Razboi Mondial belgienii, germanii, englezii si francezii s-au folosit de biciclete in scopuri diverse. Italienii, deloc surprinzator, au fost printre cei care au folosit cel mai mult bicicleta. Acesta a fost folosit de catre elita de infanterie usoara si de catre regimentele Bersaglieri.
Cu toate ca bicicleta nu a influentat rezultatul final al razboiului, aceasta a fost folosita din nou o generatie mai tarziu, in al Doilea Razboi Mondial – in special de parasutistii britanici si americani care au gasit bicicleta utila in misiunile de recunoastere.
La editia din 2014 a Turului Frantei, a fost imposibil sa nu se rememoreze razboiul care a dus la piederea a milioane de vieti omenesti. Organizatorii au optat pentru un traseu care s-a suprapus cu Frontului de Vest, iar ciclistii au pedalat pe langa campurile de lupta din trecut si prin orase care au devenit aproape sinonime cu razboiul – inclusiv Ypres, Reims si Arras.
Astazi, secolele de dusmanie franco-germana sunt din fericire de domeniul trecutului – si in afara de un scurt schimb de cuvinte intre germanul Andre Greipel si francezul Sylvain Chavanel, in urma unui accident din etapa a 12 a – Tour de France a continuat sub spectrul razboiului doar ca forma de amintire a modului trist in care bicileta a jucat un rol in ororile conflictului de acum un secol.
Un grup de biciclisti italieni in Primul Razboi Mondial/Foto bikeradar.com
Sursa articolului: bikeradar.com
